vineri, 16 noiembrie 2012

Gustari esentiale la varsta prescolara

                Activitatea intensa a prescolarilor le provoaca adesea foame intre mese. Este momentul perfect pentru a-i invata cum sa-si aleaga gustarile sanatoase, iar obiceiurile formate acum ii vor ajuta intreaga viata.

Ritmul de crestere al copiilor incetineste dupa varsta de doi, dar prescolarii au in continuare nevoie de o dieta cu continut caloric ridicat.

In doar cativa ani, trebuie sa controlezi cat mai bine obiceiurile de alimentatie pe care copiii tai le formeaza.

Daca se invata sa sara peste o masa ca apoi sa se ghiftuiasca la urmatoarea, sau daca invata sa manance doar atunci cand le este foarte foame, ar putea dezvolta probleme cu greutatea in viitor.

Cei mai multi copii intre 3 si 6 ani trebuie sa consume zilnic echivalentul a 1.200 - 1.600 de calorii. Nu-i lasa sa manance prea multe dulciuri sau fast-food! Cu un continut ridicat de zahar, sare si grasimi, ele nu ii ofera micutului tau necesarul energetic in mod sanatos.

Caloriile trebuie sa provina dintr-o dieta echilibrata, care include cereale integrale, carne fara grasime, lapte, fructe si legume, mai ales cele radacinoase.

Preferintele culinare ale prescolarilor, care uneori nu mananca destul la masa, sau prefera doar anumite mancaruri, dau gustarilor dintre mese un rol cu atat mai important.

Gustari sanatoase pentru copiii tai

Pentru a-i obisnui pe micutii tai cu gustarile sanatoase, trebuie, in primul rand, sa le ai la indemana.

Nu mai cumpara cantitati mari de dulciuri sau gustari sarate cu aditivi, coloranti si potentiatori de gust. Cumpara in mod regulat legume si fructe proaspete, preferabil cultivate local, pentru a-i obisnui pe copiii sa aprecieze produsele naturale sezoniere.

Gustarile cele mai sanatoase sunt cele proaspete (morcovi, mere, banane, struguri, portocale etc.) dar si fructele uscate (stafide, prune) sunt o alegere buna.

Compotul este o alta alegere sanatoasa pentru micutii tai, atunci cand il prepari chiar tu acasa. Daca il cumperi, alege borcanele cu cei mai putini aditivi. Alege compotul cu diferenta cea mai scurta dintre data productiei si data expirarii.
Alte gustari sanatoase pentru copiii tai sunt batoanele din cereale sau biscuitii cu cereale, floricele de porumb facute in casa sau covrigii.


Evita iaurturile comercializate special pentru copiii, deoarece acestea contin de obicei cantitati foarte mari de zahar.

Obisnuieste-i de mici cu ceaiul de plante sau laptele degresat ca alternativa pentru sucurile dulci din comert.

Varsta prescolara este momentul perfect pentru a-l invata pe micutul tau sa bea suficienta apa si sa nu combine sucurile acidulate cu alte gustari.

Cum ii inveti sa aleaga singuri optiunea sanatoasa


Cel mai important lucru pentru a-i educa pe micutii tai cu privire la gustari este sa nu le interzici complet alimentele pe care ai prefera sa nu le atinga niciodata.

Ofera-le din cand in cand si dulciuri din comert sau snacks-uri sarate cu arome chimice, dar nu pastra in casa prea multe.

Prescolarilor le place sa fie implicati si in procesul decizional si in prepararea efectiva a unei gustari. Ofera-le intotdeauna mai multe variante de gustari sanatoase si respecta-le alegerea, chiar daca este cea care implica cel mai efort din partea ta. Implica-i atunci cand poti in preparare: micutii pot amesteca salata de fructe sau pot decora mancarea in farfurie.
Nu adopta principiul "Stiu eu ce le place" si surprinde-i in mod regulat cu optiuni noi. Chiar daca unele gustari nu vor fi apreciate la prima incercare, ele pot deveni mai tarziu chiar preferatele micutului tau.

Evita sa-i lasi pe copii sa manance in fata televizorului sau in timp ce se joaca. Mesele, dar si gustarile, trebuie luate la masa, pentru ca prescolarul sa acorde toata atentia digestiei si sa nu manance mai mult decat ii trebuie.
Mananca si tu din gustarea sanatoasa odata cu micutul tau, pentru a-i da un exemplu bun. Nu te rasfata niciodata cu dulciuri din comert sau cu mancare grasa in timp ce lui ii servesti morcovi sau felii de mar.

Joaca cu mancarea

Chiar daca joaca cu mancarea nu este incurajata de cei mai multi parinti, ea are un rol important in mentinerea atentiei micutului tau.

Surprinde-l cu forme si cu culori deosebite. Decoreaza-i intotdeauna gustarile si ofera-i un sos in care sa le inmoaie atunci cand are nevoie.

Daca reusesti sa intelegi cu adevarat ce ii trezeste interesul micutului tau, vei putea sa-i sadesti si cele mai bune obiceiuri alimentare, pentru gustari sanatoase.



sursa: www.copilul.ro (Teodora Gheorghe)

joi, 18 octombrie 2012

Rolul activitatilor la copilul prescolar

          Prescolaritatea este un moment important in dezvoltarea psihosociala a copilului si in pregatirea sa pentru adaptarea si integrarea scolara. Este o etapa de trecere, un punct in care copilul poate realiza progrese, poate acumula abilitati noi sau poate stagna sau chiar regresa.
          Activitatile educationale au un caracter variat si isi propun sa atinga mai multe aspecte ale dezvoltarii: cognitiv (dezvoltarea inteligentei), afectiv (dezvoltarea capacitatii de a se exprima emotional), aptitudini, comunicare (dezvoltarea limbajului), motor (manualitate si motricitate).          Varietatea ariilor de stimulare se regaseste in activitatile numeroase in care este implicat copilul si isi gaseste utilitatea in masura in care aceste activitati descopera si sprijina inclinatii ale copilului, ii fac placere. 
           Succesul in activitati nu se masoara in obtinerea unor performante cantitative, ci in capacitatea de a asimila informatiile si abilitatile pentru a le folosi si in alte situatii similare, pentru a se adapta.
Factorii care contribuie la structurarea unor activitati adecvate dezvoltarii copilului prescolar:
  •  Capacitatea de exprimare – capacitatea de a-si exprima trairile, experientele, de a transpune in cuvinte ceea ce simte, de a da o forma orala emotiilor si situatiilor incarcate de emotii este cea care ajuta copilul sa-si structureze afectele, sa valorifice resursele sale si sa le foloseasca mai tarziu in povestirea orala si in realizarea compunerilor. Activitatile in care copiii invata sa numeasca emotiile, sa le descrie, sa le diferentieze ajuta la dezvoltarea capacitatii de expresie si aparitia fenomenului de empatie, de apropiere fata de ceea ce simte celalalt.
  • Capacitatea de planificare – copiii percep pana la aceasta varsta actiunile ca fiind concomitente, deodata. Deprinderea de a face un plan presupune intelegerea faptului ca lucrurile se intampla pe rand, intr-o anumita ordine. Structurarea activitatilor si deprinderea momentelor lor, a succesiunii si a etapelor ajuta copilul sa asimileze mai tarziu programul scolar si sa inteleaga modul in care se succed activitatile sale. Jocurile in care copii ilustreaza activitatile si momentele lor, invata sa elaboreze un plan al actiunii, plecand de la programul zilnic (trezit, spalat, mic dejun, mers la gradinita, activitati educationale, pranz, somn, plecare acasa) si pana la momentele mai indepartate (vacante, scoala) dezvolta capacitatea de a interioriza aceasta succesiune si a de anticipa momentul urmator.
  • Capacitatea de amanare – o data cu intrarea copilului in gradinita, acolo unde exista un program si o modalitate anume de desfasurare a activitatilor, una din abilitatile cele mai importante pe care este nevoie sa le dezvoltam este toleranta la frustrare. Copilul doreste aici si acum, se plictiseste, schimba rapid activitatile, nu este obisnuit sa i se refuze ceva sau sa i se impuna anumite lucruri. Doreste sa se joace, sa manance, sa mearga la toaleta, sa alerge sau sa tipe.
    Controlul asupra acestor dorinte si nevoi asigura copilului un program si o mobilizare a atentiei si concentrarii intai pe perioade mai scurte, apoi o data cu trecerea la scolaritate mai lungi, pana la deprinderea unor automatisme care vor inlocui impulsivitatea si nevoia punerii bruste in act.
  • Dezvoltarea manualitatii – includem aici activitati care se refera la dezvoltarea motricitatii generale, activitati sportive (gimnastica, alergat, jocuri cu mingea), dar mai ales motricitatea fina. Indemanarea copilului si abilitatea de a-si folosi manualitatea sunt deprinderi de baza in invatarea scrisului. Desenul, jocurile de construit sau de lipit, de decupat, manuirea unor unelte sau a unor obiecte mici, toate stimuleaza dezvoltarea acestor abilitati.
    Un rol important are aici asimilarea si identificarea componentelor schemei corporale, perceptia propriului corp si diferentierea celuluilalt. Cu cat schema corporala este mai bine conturata, cu atat mai clara este si diferentierea de mediu si de ceilalti. Aceasta diferentiere este necesara pentru dezvoltarea unor relatii.
    De asemenea, dezvoltarea sensibilitatii prin contactul direct cu obiectele: cald, rece, greu, cum miroase, ce poti face cu mainile, ce poti tine, ce nu poti apuca, marime si forma. Activitatile de acest gen stabilesc repere ce vor fi utilizate mai tarziu prin prisma experientei concrete.
  • Orientarea spatio-temporala – reperul spatial si temporal este un bun indicator al adaptarii la mediul inconjurator si al orientarii. Perceperea pozitiilor, a directiilor, recunoasterea spatiilor frecventate, a posibilitatilor de a ajunge dintr-un loc in altul se constituie in repere ale copilului in incercarea sa de a deveni autonom. Astfel, ajunge sa cunoasca adresa de acasa, sa stie unde este gradinita, si mai tarziu sa mearga singur la scoala.
    Intuirea principalelor momente ale zilei, a zilelor saptamanii, lunilor, anotimpurilor, intelegerea succesiunii lor asigura interiorizarea programulului zilnic si capacitatea de a anticipa ceea ce urmeaza sa se intample, cand, ce inseamna acum si ce inseamna peste un timp.
    Secventele activitatilor zilnice (ieri, azi, maine, inainte, dupa) implicate in jocuri si actiuni ale copilului, structureaza o rutina cotidiana care va facilita planificarea actiunilor copilului si intelegerea notiunii de timp si incadrare in timp, asocierea evenimentelor cu anumite zile si ore, invatarea ceasului.
  • Dezvoltarea creativitatii – copilul atinge punctual maxim de dezvoltare si de descoperire a creativitatii sale in aceasta perioada a prescolaritatii. Creativitatea, desi pare un dat nativ al copilului, o trasatura naturala si spontana, poate fi de multe ori inhibata sau neluata in seama, nestimulata sau ingradita de anume scheme care par a fi prioritare.
    Exista o varietate de activitati care pot sprijini si dezvolta creativitatea, de la activitati artistice sau intelectuale, pana la cele manuale sau cele casnice. Fie ca povesteste foarte frumos, ca picteaza deosebit, ca demonteaza cu mare dexteritate sau inventeaza lucruri noi, toate aceste calitati ale copilului pot fi valorificare in experientele sale de la gradinita si pot consolida aptitudini sau inclinatii.
    Scopul nostru nu trebuie sa fie initial obtinerea performantei sau atingerea unor asteptari inalte, ci doar acela de a lasa lucrurile sa se desfasoare firesc, de a lasa copilul sa se bucure si sa descopere ce poate face cu propriile sale forte si idei.


 Psiholog Cristina Calarasanu
CPAP – Centrul de Psihologie de Actiune si Psihoterapie

marți, 25 septembrie 2012

Anunt

Incepand de azi, vom posta poeziile si cantecele studiate in gradinita noastra , la pagina "Invatam prin muzica si poezii" (stanga-sus)

joi, 13 septembrie 2012

Invatam prin muzica si poezii


TINY BEES (gr mica)

What's your name? - song

What's your name
What's your name
I'm .... (name)

Hello, Hello, Hello, Hello
Hello, Hello to you!
Hello, Hello, Hello, Hello,
Hello, Hello to you!

Walking, walking - movement game

Walking, walking
Walking, walking
Hop, hop, hop
Hop, hop, hop
Running, running, running
Running, running, running
Now let's STOP
Shhh.....!

FLYING BEES (gr. mijlocie)

Colours poem

Orange is a carrot
Yellow is a pear
Green is the grass
And brown is a bear
Purple is a plum
Blue is the sky
Black is a witch's hat
And red is a cherry pie.

SHINY BEES (gr. mare)

Animal poem

I'm a little kitty
I love to tippy toe
Won't you do it with me?
Ready now?Let's go!  (walk around the room on your toes)

I'm a little rabbit
I love to hop hop hop
Come on and do it with me
It's fun, we'll never stop   (hop around the room)

I'm a great, big elephant,
I take big steps so slow
I'd love you to join me
Ready now?Let's go!    (walk with giant step around the room)

I'm a little dog
I love to run and run
If you do it with me,
We could have such fun! (run slowly around the room)

luni, 3 septembrie 2012

Inceperea gradinitei

              Inceperea gradinitei reprezinta o schimbare majora in viata oricarui copil. Dar fiecare are alta perceptie asupra acestui lucru. Pentru unii copii este o provocare, o placere sa se implice alaturi de ceilalti copii in activitati colective, pe cand pentru altii este un adevarat stres.
              Orice copil observa ca atitudinea si comportamentul lui influenteaza comportamentul parintilor. Unii dintre copii ajung chiar sa se specializeze in conditionarea parintilor mai ales daca acestia din urma permit asa ceva. De obicei, un parinte trebuie sa modeleze copilul si nu invers.
              Un copil trebuie pregatit pentru inceperea gradinitei. Informarea lui incepe cu o perioada de timp inainte de a se intampla acest lucru. Gradinita trebuie prezentata ca pe un lucru foarte frumos care se intampla in viata oricarui copil.  "Toti copiii merg cu bucurie la gradinita pentru ca acolo fac tot felul de lucruri frumoase impreuna, invata multe, se joaca cu tot felul de jucarii pe care acasa nu le au, si invata jocuri noi. Gradinita ii ajuta sa creasca mai repede pentru ca apoi sa mearga la scoala". 
Daca in primele zile de frecventare a gradinitei copilul plange sau chiar tipa dupa parinti, acestia nu trebuie sa fie speriati.
               Explicati-i copilului ca veniti dupa un timp sa-l luati. Aratati-i pe ceasul de la gradinita la ce ora se va intampla acest lucru (dupa pozitia limbilor ceasului). Spuneti-i ca aici se va simti foarte bine, indemnandu-l sa se joace cu ceilalti copii. Lasati-l in grija educatoarei.

· Nu incepeti sa plangeti impreuna cu copilul.

· Nu va aratati impresionati de comportamentul lui, raspundeti tot timpul zambind pentru a-i transmite o stare de calm si incredere.

Daca rezonati la comportamentul lui fiind speriati si debusolati copilul va crede ca intr-adevar il parasiti pentru a-l lasa intr-un loc rau. Aceasta este "traducerea" atitudinii dumneavoastra.

·Ascultati sfaturile educatoarei.
Are experienta in astfel de situatii. Demersul ei va avea succes doar cu conditia ca dumneavoastra sa procedati exact cum va sfatuieste.

· Daca va roaga sa plecati pentru ca fetita va ramane in grija ei, ascultati-o!
Nu ramaneti sa panditi pe la usi incercand sa zariti copilul sau sa auziti daca mai plange! 

Nu va incarcati cu sentimente de vinovatie, gandindu-va ca sunteti o mama rea pentru ca va "parasiti" copilul aflat in suferinta acolo.
Nu sunteti o mama rea, ci doar o mama care isi ajuta copilul sa devina autonom si mai independent. Autonomia este un ingredient indispensabil al dezvoltarii armonioase a personalitaii copilului.

Copiiii au o mare capacitate de adaptare dar parintii trebuie sa-i lase sa si-o descopere! Asa ca eliberati-l de emotiile dumneavoastra si daruiti-i libertatea de a-si experimenta propriile emotii. Chiar daca la inceput va exterioriza supararea, poate chiar disperarea, in scurt timp va descoperi placerea de impartasi bucuria cu ceilalti copii.




Diana Paula Stoian,
Specialist in Psihologia Copilului 

marți, 3 iulie 2012

20 de Idei distractive pentru copii

1. Mergeti in parc intr-una din aceste zile frumoase si ridicati un zmeu.

2. Luati un cosulet si umpleti-l cu tot felul de mancaruri alese, impachetati si o paturica si mergeti la picnic.

3. Lamai, portocale, cateva frunzulite de menta si miere: iata reteta usoara si delicioasa pentru a face limonada.

4. Mergeti la zoo si explorati lumea animalelor exotice. Este un motiv bun pentru a le testa cunostintele celor mici!

5. Primavara si vara sunt anotimpurile perfecte pentru a va apropia de apa. Mergeti cu cei in parc si inchiriati o hidrobicicleta sau o barca. O sa fie foarte distractiv!

6. Cine vrea inghetata? Vara toata lumea vrea inghetata. Faceti impreuna inghetata in casa si savurati dulcele rece!

7. Vara facem miscare! Mergeti cu bicicleta in parc si relaxati-va pedaland.

8 . Iata inca o idée de joc care va pune in miscare: jucati-va badminton!

9 . Vara aceasta ruleaza multe filme pentru copii. Verificati programului cinematografului vostru preferat si mergeti la film.

10. Desenati pe asfalt! Cumparati o cutie cu creta si mergeti in parc sau in fata blocului. Da-ti frau liber imaginatiei.

11. Faceti bijuterii din plastelina si purtati-le sau faceti-le cadou.

12. Adunati toate pernele din casa si construiti o cazemata! Cui nu ii place sa se ascunda dupa ziduri s isa isi atace “inamicii”?

13. Construiti barcute de hartie si lansati-le pe apa.

14. Faceti baloane de sapun! Cine face cel mai mare balon?

15. Faceti o cursa cu indicii! Lasati-le celor mici indici la tot pasul si ajutati-i sa descopere marea comoara. O sa fie distractiv!


16. Orice capitan trebuie sa noteze tot ceea ce face cand porneste in aventura, nu? Tineti un “jurnal de bord” cu copilul vostru in care povestiti cum va petreceti zilele si unde puteti aduna toate amintirile de peste vara: bilete la film, poze, scoici de la mare, flori de pe camp etc.

17. Gatiti impreuna ceva usor dar distractiv. O sa ii ajute pe cei mici sa invete cate ceva despre arta culinara!

18.  Luati toate tricourile albe pe care le aveti prin casa si pictati-le. Cine nu vrea sa poarte un tricou personalizat?

19. Mergeti la o ferma de animale si faceti cunostinta cu micutele necuvantatoare.

20. Cititi povesti impreuna!


http://kidz.garbo.ro





vineri, 15 iunie 2012

Afterschool - Gradinita Helen

Programul AFTERSCHOOL
Dragi parinti! 
 
Noi stim cat este de greu, ca dupa o zi lunga si obositoare, sa nu poti face lectiile cu copilul tau! De aceea, noi preluam cu dragoste si responsabilitate acesta sarcina  incepand cu luna septembrie.
Scolarii (incepand  cu grupa pregatitoare si cu clasa I), gasesc la noi cadre didactice specializate care indruma si supravegheaza efectuarea temelor si pregatirea pentru o noua zi de scoala, precum si posibilitati de a petrece timpul in mod util si placut in compania altor copii de varste apropiate. Programul va include si o ora de limba engleza.
 
Taxa/luna: 350 RON. Se poate servi si masa de pranz incepand cu ora 12:30 la pretul de 10 lei/zi.
 
Oferta Gradinitei „Helen”  pentru programul after-school include:
  • preluarea copiilor de la scoala (transportul este optional si contra cost)
  • servirea mesei de pranz;
  • program de activitati recreative si de relaxare;
  • program de somn (la cerere);
  • pregatirea scolara asistata de personal de specialitate;
  • gustarea de la orele 15.30 (la cerere-2 lei/zi);
  • ora de engleza
  • activitati optionale oferite de gradinita (karate, balet, dans, arte plastice, lectii de pian);
  • programul este intre 12:30-18:00;

Scoala de vara

Dragi Parinti,

Noi stim cat este de greu, pentru mulţi dintre dvs. să rezolvaţi problema supravegherii copiilor în luna august.
De aceea, noi preluam cu dragoste si responsabilitate aceasta sarcina pentru două săptămâni.
In luna august, intre 1-15 august vom organiza un program special
care se incadreaza in programul Scoala de vara.
In prima saptamana vom calatori "In lumea povestilor" si vom conversa in engleza alaturi de PINGU.
In a doua saptamana vom organiza un Atelier  de creatie ( pictura, colaj, drama).
Pretul este de  210 respectiv 240 lei/copil/saptamana.
Daca doriti si servirea mesei se poate comanda la pretul de 10 lei/zi.
Programul este de la ora 8:00-13:00 sau 8:00-18:00

Asteptam opiniile dvs.

joi, 3 mai 2012

Cum sa-ti pregatesti copilul de 2 ani pentru gradinita

            Apar tot felul de intrebari si ingrijorari: daca puiul meu o sa refuze mancarea de la gradinita, daca o sa slabeasca, daca educatoarele nu-l vor ingriji la fel de bine ca mine, daca se va imbolnavi, daca va fi batut de alt copil mai mare, daca nu se va putea adapta si se va inchide in el?

 Iata cateva sfaturi care te vor ajuta si pe tine si pe puiul tau sa va acomodati cat mai usor cu noua situatie:

1.  Cat de repede si de bine se adapteaza copilul mic la gradinita depinde foarte mult si de atitudinea mamei. Daca mama este nehotarata, speriata si ingrijorata, ii va transmite inevitabil aceste emotii negative copilului. Unii specialisti recomanda ca in prima zi copilul sa fie lasat la gradinita de dimineata pana seara, fara drept de apel. Daca parintii zabovesc si se tot intorc din drum, copilul va avea impresia ca mai exista o sansa sa fie luat inapoi acasa si atunci, bineinteles, va pune in practica toate siretlicurile si metodele de induiosare de care e in stare.

2 Lasa-ti numarul de telefon, astfel incat educatoarele sa te poata suna daca nu reusesc sa lucreze cu copilul, daca acesta plange incontinuu sau daca e vreo alta problema. In mod normal, intr-o saptamana, cel mult doua, copilul se va integra perfect la gradi si va merge cu placere sa se joace cu micutii sai colegi.

3. Asteapta-te ca micutul tau sa se imbolnaveasca mai des decat pe vremea cand statea acasa. E un lucru normal, necesar si, pana la un punct, chiar dezirabil: copilul tau isi va forma astfel un sistem imunitar puternic.

4. Vei fi uimita de cate progrese va face copilul tau odata ce se va adapta la gradinita. Va vorbi mult mai bine, va invata tot felul de jocuri, abilitatile sale motrice se vor imbunatati considerabil, va fi mult mai independent, sigur pe el si sociabil.

5. Se va obisnui cu un program bine stabilit de masa si de somn, ceea ce e foarte bine. Rutina e importanta pentru copiii mici, pentru ca le ofera repere clare si le da un sentiment de securitate.
Nu trebuie sa te simti vinovata daca iti duci copilul la gradinita de la 2 ani. Cu cat mai devreme il introduci in comunitate, cu atat mai bine, sustin unii specialisti in dezvoltarea copilului.

Daca la inceput o sa va fie amandurora mai greu, peste putin timp vei avea surpriza sa iti spuna dimineata “mami, du-ma mai repede la copii!”.


sursa: http://depici.ro

marți, 24 aprilie 2012

Alimentatia prescolarilor

         
(material realizat de Pediatru Cluj)

              Prescolarii cu varsta curpinsa intre 3 si 7 anisori au nevoie de o alimentatie diversa care sa includa toate principiile alimentare deoarece la aceasta varsta principala lor activitate este joaca care presupune foarte multa miscare si in consecinta au nevoie de  multa energie . Mai mult daca practica si un sport in cadru organizat mesele trebuie sa fie consistente si adaptate pentru a sustine ritmul de crestere si cheltuielile suplimentare de energie. De asemenea alimentatia trebuie sa contribuie la cresterea capacitatii de aparare impotriva infectiilor, atat de frecvente o data cu intrarea in colectivitate.
            Alimentatia in primii ani de viata  reprezinta  o  ” fundatie” durabila pentru deprinderea  unor obiceiuri alimentare sanatoase  si pentru un ritm de crestere corespunzator in anii ce urmeaza. La fel de importante sunt obiceiurile din familie acestea influentand in mod considerabil comportamentul alimentar al copiilor. Din pacate, s-a constatat in ultima vreme ca, aceste deprinderi sanatoase dispar dupa varsta de 4-5 ani, parintii nemaiacordand o asa mare importanta nutritiei, iar  pana la aparitia problemelor de greutate mai este doar un pas. De aceea este foarte important sa-i invatati de mici sa manance santatos, sa nu abandonati niciodata aceste obiceiuri si, mai presus sa fiti un exemplu prin propriul comportament alimentar. Incepand cu varsta de 3 ani este recomandata trecerea la obiceiurile alimentare din familie cu conditia ca acestea sa respecte un orar regulat al meselor si sa evite alimentele nesanatoase , in special cele care sufera o prelucrare industriala (semipreparate, conserve, mezeluri, afumaturi, etc). Este important si procesul termic de preparare in continuare nefiind recomandate prajelile, rantasurile, excesul de grasimi de origine animala.

            In medie intre 3 si 7 ani necesarul de calorii este de 80-90 kcal/kg corp/zi, necesar care se adapteaza in functie de varsta, sex si bineinteles activitatea fizica mai ales daca este una sustinuta. Astfel la 3 ani au nevoie in medie de 1300kcal/zi, 1500kcal la 4 anisori, 1600 kcal la 5 ani, pentru ca la 7 ani nevoia de calorii sa creasca la 1800 kcal/zi. Acestea sunt niste valori orientative, nu trebuie sa ajungeti sa cantariti alimentele si sa calculati caloriile ; atata timp cat un copil este activ, se dezvolta bine din punct de vedere psihic si motor iar cresterea in inaltime si greutate respecta “curba” corespunzatoare varstei si sexului, inseamna ca necesarul ii este asigurat si nu este nevoie sa-l “indopati” cu suplimente alimentare pentru a-i creste pofta de mancare.
          
           Dupa varsta de 3 ani ritmul de crestere nu mai este unul continuu, ci in salturi, explicand astfel apetitul variabil corelat cu perioadele de stagnare, respectiv de crestere. Astfel daca copilul nu creste in greutate cateva luni nu trebuie sa va ingrijoreze, cu siguranta va urma o perioada de crestere accelerata.
Asa cum spuneam, trebuie sa existe un echilibru intre ProteineGlucide ( hidrati de carbon) si Lipide ( grasimi), precum si un aport corespunzator de Fibre ( articol detaliat), Vitamine ( articol detaliat) si Minerale ( calciu, fosfor, fier, zinc, magneziu, seleniu, etc)

1. PROTEINELE:
  • rol esential in procesul de crestere si dezvoltare reprezentand suportul material al vietii;
  • ar trebui sa reprezinte 14-16% din totalul de calorii, 1 gram de proteine furnizand prin “ardere” 4,1 kcal;
  • 70% din totalul de proteine ar trebui sa fie de origine animala ( carne pui, vita, curcan,muschiulet de porc,ficat de pui/vita, ou,lactate), restul de 30 % provenind din vegetale ( cereale, legume, fructe);
  • prin “decompunerea” lor in organism se elibereaza aminoacizi; exista 30 de aminoacizi dintre acestia 8 fiind esentiali ( adica nu pot fi produsi de organism ci trebuie adusi direct din alimentatie);
  • cele cu valoare biologica mare ( ” de calitate”) sunt proteinele de origine animala ( lapte, oua, carne), acesta fiind si motivul pentru care alimentatia vegetariana nu este indicata copiilor;
a)carnea:
  • pui, curcan, peste , vita, ficat de pui/vita, muschiulet de porc ( o data pe saptamana) – 40-60 g zilnic;
  • poate fi oferita la masa de pranz sau cina ( daca este refuzata  poate fi “camuflata” sub forma de perisoare, chiftele, tarte, budinci, placinte);

  • trebuie evitata administrarea sub forma de snitele, chiftele, procesul termic de prajire in ulei fiind unul nesanatos cu acumulare excesiva de grasimi in detrimentul altro nutrienti;
  • mezelurile, pate-ul din conserva nu constituie substituienti ai carnii; aceste produse nu ar trebui sa se regaseasca in meniul copiilor!
b)ouale:
  • alimente indispensabile in regimul unui copil ( recomandabil de 2 -3 ori /saptamana), de  gaina, consumate intotdeauna proaspete si suficient preparate termic;
  • pot fi utilizate si ouale de prepelita insa niciodata consumate crude ci preparate termic;
c)lactatele:
  • laptele trebuie sa se regaseasca zilnic in alimentatia “gradinarilor” insa acesta nu trebuie sa depaseasca 400-500 ml/zi ; se poate folosi laptele de vaca (1,5-1,8%) sau laptele de capra; sursa de provenienta trebuie sa fie una sigura, care sa respecte conditiile igienico-sanitare;

  • iaurt natural (2-4%), branza de vaci, telemea de vaca/capra, cas dulce de vaca/oaie, smantana(15-20%),unt; se pot prepara diverse creme de branza prin adaugarea de smantana, iaurt, verdeata ( le imita foarte bine pe cele existente in comert insa sunt mult mai sanatoase si nu contin aditivi);
  • branza topita, margarina, iaurtul cu fructe nu sunt indicate in alimentatia copiilor;
150 ml lapte =1 iaurt=30g branza de vaci cu samantana=60 g branza de vaci;
2. GLUCIDELE ( hidratii de carbon sau zaharurile)
  • au un important rol energetic si structural ( creierul, inima, celulele sangvine, muschii nu pot functiona in absenta lor), cele mai importante fiind cele complexe de tipul amidonului din cereale ( grau, porumb,orz, ovaz, secara, orez), leguminoase, cartofi, banane, urmand apoi lactoza, fructoza si galactoza; zaharul nu trebuie sa depaseasca 15-20 g/zi;
  • ideal reprezinta 50-55% din totalul de calorii, 1 gram de glucide furnizand prin “ardere” 4,1 kcal;
  • in medie sunt necesare 200-240 g/zi, de mare utilitate fiind hidratii de carbon cu absorbtie lenta ( mentin un nivel constant al glicemiei) de tipul celor care exista in cereale/derivate de cereale, legume, fructe;
a)cerealele:
  • painea trebuie inclusa in alimentatia celor mici, de preferat cea obtinuta din faina integrala ( painea neagra) in cantitate de 120-140 g/zi;

  • orezulgrisulpastele ( mai ales cele integrale); de asemenea exista o mare varietate de cereale pe piata ideale pentru micul dejun sau pentru o gustare mai consistenta( mei, orz, ovaz,hrisca,quinoa,etc); cerealele sub forma de fulgi, foarte apreciate de copii pot constitui alaturi de un produs lactat un mic dejun consistent si sanatos care sa furnizeze suficienta energie pana la masa de pranz;
b)dulciurile:
  • foarte apreciate de toti copilasii, constituie un real pericol daca sunt oferite in exces; se creeaza asa numita dependenta de dulce care in timp se accentueaza, si interfera cu aportul caloric si cu ceilalti nutrienti deosebit de importanti pentru echilibrul nutritional;
  • ciocolata, napolitanele, sucurile (acidulate/neacidulate), acadelele, bomboanele, etc- sunt usor asimilate, dau o senzatie de bine insa interfera cu apetitul si nu sunt recomandate; foarte mare atentie la sucurile de fructe din comert acestea continand o cantitate foarte mare de zahar;  in general se recomanda prajiturile de casa : chec, prajitura cu fructe , cozonac, branzoici,etc.
c)fructele:
  • in general nu exista restrictii doar in cazul celor cu antecedente alergice la care trebuie evitate fructele cu potential alergenic crescut( capsuni, fructe de padure, etc); o mare atentie trebuie acordata in continuare semintelor ( alune, nuci, migdale) in special datorita pericolului de inecare/aspiratie; pot fi servite proaspete (salate de fructe, bucatele de fructe,piureuri, sucuri) sau sub forma de compoturi, incorporate in tarte, prajituri.

  • se recomanda ca si desert dupa masa de pranz sau ca si componenta (integrala/partiala) a gustarilor dintre mese.
d)legumele:
  • preparate sau crude trebuie neaparat sa existe in meniul zilnic al copiilor, incercand o cat mai mare diversitate;

  • se pot folosi orice fel de legume (radacinoase, salata, spanac, brocoli, conopida, cartof, sfecla, varza, gulii, fasole verde/galbena, mazare, fasole uscata, linte,dovlecel, rosii, ardei, vinete, ciuperci,etc).

3. LIPIDELE ( grasimile):
  • foarte importante in alimentatia copiilor, avand un rol esential in crestere si dezvoltare dar mai ales in  maturarea sistemului nervos, dezvoltarea creierului, precum si in absorbtia unor vitamine  (  vitaminele liposolubile: Vit A,D,E,K), asta pe langa rolul energetic, 1 gram de lipide furnizand prin “ardere” 9,1 kcal;
  • trebuie sa reprezinte 35-40% din ratia calorica, 75% de origine animala(unt, smantana, etc), restul de origine vegetala(ulei, oleaginoase, etc);
  • exista 3 categorii de grasimi, saturate, monosaturate si polinesaturate:
a)grasimile saturate:
  • provin din carne, lapte, smantana, unt si trebuie folosite cu precautie, evitand carnea grasa, slanina, untura, mezelurile;
  • se  recomanda indepartarea grasimii vizibile ( slanina), respectiv a grasimii subcutanate ( pielea) de la carnea de pasare;
  • laptele, smantana trebuie sa aiba un continut mediu in grasimi, niciodata nu se va administra unui copil normoponderal lapte sau iaurt dietetic;
  • untul este indispensabil si contine cantitati importante de vitamina A si D  insa consumat ca atare ( pe o felie de paine, incorporat in piureuri, adaugat la o salata) nu folosit la prajeli.
Nu inlocuiti untul cu margarina, este unul din cele mai nesanatoase produse folosite in alimentatia copiilor.
b)grasimile mononesaturate:
  • uleiul de masline al carui rol benefic este stiut de toata lumea trebuie sa faca parte din regimul unui copil insa sa nu depaseasca 1-2 linguri/zi; poate fi adaugat la prepararea salatelor, piureurilor de legume deoarece contine o multitudine de acizi grasi esentiali ( acizi grasi de care organismul are mare nevoie insa pe care nu-i poate sintetiza, procurandu-i doar din alimentatie);
c)grasimile polinesaturate:
  • pestele este un reprezentat de seama al acestei categorii si asta in primul rand datorita continutului mare de acizi grasi omega 3; este vorba despre pestele gras (somon, somn, sardine, ton, macrou) care poate fi inclus in dieta piticilor chiar si de 2-3 ori pe saptamana; pe langa continutul de acizi grasi, are si o mare cantitate de fosfor, precum si un continut ridicat de vitamine (  D, A, grupul vitaminelor B). Oferiti deci copiilor cat mai mult peste si renunati la suplimentele cu acizi omega 3 exitente pe piata care nu inlocuiesc un regim variat;
  • uleiul de floarea soarelui – poate fi utilizat la prepararea mancarii , desi ideal ar fi sa optati pentru cel de masline; mancarea celor mici nu trebuie preparata prin prajire, mult mai indicate fiind fierberea, prepararea la abur, cuptor, gratar;
Necesarul de lichide :
Nevoia de lichide este si ea variabila, cuprinsa intre 70-100ml/kgcorp/zi, in functie de varsta, sex si bineinteles corelata cu activitatea fizica.In general aceasta nevoie este acoperita prin consumul de fructe si legume, supe, lapte, sucuri de fructe,astfel incat apa ca atare este consumata in cantitati mai mici. Este important sa oferiti apa copiilor (ideal slab mineralizata) mai ales intre mese, in cantitati mici (50-100ml).
Astfel, practic, meniul unui copil intre 3 si 7 ani se bazeaza pe 5 mese inegale ( mic dejun -15-20 %gustarea 1 10-15%pranzul 35-40%gustarea 2 – 10-15%cina-15-20% care trebuie  sa includa toate cele 5 grupe de alimente:
  • grupa I : lactate - pentru proteine, calciu, fosfor, grasimi ( untul, smantana);
  • grupa II : carne, peste, organe, oua – furnizeaza proteine de calitate fiind si o sursa considerabila de fier cu o biodisponibilitate net superioara fierului continut in vegetale;
  • grupa III : grasimi de origine animala ( carne, peste, unt,etc) si vegetala ( ulei masline, floarea soarelui) necesare pentru aportul de acizi grasi;
  • grupa IV : cereale ( grau, secara, porumb, orz, ovaz) pentru aportul de glucide la care se adauga vitaminele , proteinele si procentul crescut de fibre alimentare;
  • grupaV : fructele ( 150-200 g/zi) si legumele ( 200-300 g/zi) : crude sau preparate termic pentru aportul de vitamine, minerale si fibre alimentare; daca refuza legumele acestea pot fi “camuflate” sub forma de supe creme, piureuri, rulade, budinci, chiftelute(pregatite pe gratar sau in cuptor).
Ideal ar fi ca toate  aceste grupe de alimente sa se regaseasca zilnic in meniul unui copilas, distribuite in cadrul celor 5 mese. Foarte important este si modul in care-i serviti mancarea…aceasta trebuie sa arate apetisant, sa-i starneasca curiozitatea de a gusta; de asemenea le face placere sa se serveasca, sa manance singuri  si trebuie sa-i incurajati in aceasta directie pentru ca servitul mesei sa fie o bucurie pentru ei, altfel riscati sa transformati totul intr-un eveniment neplacut cu refuzuri , plansete si multa truda din partea dumneavoastra.
La un copil sanatos nu trebuie impusa o cantitate fixa , apetitul si preferintele lui vor determina consumul zilnic. Apetitul este variabil de la o zi la alta, puternic influentat de programul zilnic si de obiceiurile alimentare ale familiei de aceea rolul parintilor este unul esential, puterea exemplului fiind deosebit de importanta pentru ca cei mici sa dobandeasca obiceiuri alimentare sanatoase.
Ce trebuie evitat?
  • mezelurile, conservele de carne, peste, pate;
  • afumaturi in exces, preparate de carne prajite in ulei;
  • margarina, branza topita, cremele de branza, samantana(din comert);
  • excesul de dulciuri si gustari sarate (sticksuri, snacksuri, biscuiti sarati, chipsuri, grisine, etc);
  • rontaielile intre mese, consumul de lichide dulci intre mese (sucuri, limonade, ceaiuri indulcite);
  • exista o interdictie clara in ceea ce priveste folosirea biberonului.
Practic:
mic dejun :
a) 200-250 ml lapte  cu o felie de paine cu unt, pasta de branza, unt + dulceata de casa, pate de casa, miere; cacao instant nu ar trebui adaugata laptelui, aceasta putand fi inlocuita cu succes de pudra de roscove, cicoare, malt;
b) lapte cu cereale;
c) 200-250 ml lapte+ omleta ( dintr-un ou) + o felie paine;
gustarea 1:
a) fructe proaspete ( 100-150 g) – feliute sau piure de fructe; daca refuza fructele ca atare se poate oferi un fresh (portocale, mere, pere, sfecla, telina, morcov, etc);
b) iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale adaugate;
c) branza de vaci cu fructe /biscuiti/piscoturi;
pranz:
  • supa de legume, carne de pui, vita, perisoare ( din pui, vita), galuste de gris, paste ( taietei) – 100-150ml;
  • carne ( pui, vita, peste, ficat) – 60-70 g sau 1 oua fiert incorporat in piureul de legume sau alt tip de garnitura ( orez, paste, mamaliguta, sufleu de conopida, cartofi, spanac, musaca, tarte, placinta cu carne, legume, etc) – 100-150 g ,servite alaturi si bucatele de legume crude : rosie, castravete, ardei gras, salata verde, ridichi, etc.
  • desert ( optional): cateva bucati dintr-un fruct, compot de fructe, tarta cu fructe, chec , etc.
gustarea 2:
a) fructe proaspete ( 100-150 g) – feliute  sau sub forma de compot sau suc proaspat de fructe; se pot adauga cativa biscuiti;
b) iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale adaugate;
c) branza de vaci cu fructe /biscuiti/piscoturi;
cina:
a) mamaliga cu branza si smantana – 120 -150 g + lapte 200ml;
b) budinca de macaroane/orez+branza + 200 ml lapte;
c) cereale cu lapte/gris cu lapte + 200 ml lapte;
Cele mai frecvente greseli:
  • excesul de lapte 
  • abandonarea produselor proaspete
  • excesul de proteine ( printr-un consum exagerat de carne) si glucide ( in special bauturile dulci…carbogasoase/necarbogazoase)
  • rontaielile intre mese, indulcirea sucurilor de fructe
  • folosirea din ce in ce mai des a alimentelor de tip fast-food chiar si la varste  mici
  • impunerea meselor, uneori chiar fortarea copilului aceasta putand duce in timp la anorexie psihogena (din ce in ce mai frecventa )
Sfaturi practice:
  • respectati orarul meselor;
  • mesele ar trebui luate in familie, nu in fata televizorului sau in timpul unor activitati ( de exemplu foarte multi copii mananca in timp ce se joaca);
  • portiile sa fie mici, adaptate varstei, apetisante si atractive;
  • nu-i oferiti alternative daca refuza una din mese  si nici rontaieli pana la masa urmatoare;
  • folosisti sistemul de recompensa ( ex:”  mergem la masa ca apoi sa putem merge in parc la joaca”, etc), nu cel de santaj ( ex: “daca nu mananci tot nu-ti mai cumpar jucaria”, etc;
  • oferiti-i in familie exemple de alimentatie sanatoasa; daca sunt interesati lasati-i sa participe la cumparaturi, explicandu-le de ce sunt necesare alimentele pe care le cumparati; sau lasati-i sa va ajute in bucatarie la prepararea si servirea mancarii.








vineri, 20 aprilie 2012

:)

           Motto-ul nostru '' Always say I try, never say I can't '' a pornit de la dorința noastră de a crea o atmosferă propice dezvoltării încrederii și perseverenței copiilor noștri dragi, încredere pe care ne-o transmit și nouă în fiecare zi și ne determină să creăm activități cât mai interesante pentru ca ei să se dezvolte armonios. Pentru a putea realiza asta contează foarte mult relația grădiniței noastre cu părinții precum și cu alte persoane (care cu timpul ne-au devenit prieteni), deoarece suntem deschiși să învățăm cât mai multe lucruri.
        
           Scopul acestui blog este de a menține o legătură cu părinții și prietenii noștri, prin diferite anunțuri, articole, idei propuse de noi dar în același timp vă asteptăm cu idei și propuneri noi. :)

Hello friends!

Bine ai venit! Acesta este blogul Gradinitei Helen.